Vană

Am închis ochii și simțeam cum apa rece ca gheața a început să-mi intre în șosete făcându-mi degetele să amorțească.

Am deschis ochii și nu era mai bine.

Am închis ochii și am simțit mirosul de plastic amestecat cu o lume mică murdară pentru cuvântătorii de clasă mare. 

Am deschis ochii și apa era caldă. 

Am închis ochii și negrul din spatele pleoapelor era dens și familiar, și atâta timp cât nu îi deschideam puteam să fiu oriunde, pentru totdeauna. 

Am deschis ochii și spatele îmi era rece de la peretele mic, alb de rece. 

Am închis ochii și mă simțeam la munte. Frig. Si cu Aurora colorată. M-am întins pe spate și simțeam că mă trage cu totul.

Am deschis ochii și nu vedeam decât culori și aburi. Vedeam stele explodând, lumea deschizând-se, istoria, inel după inel desfășurându-se in jurul meu.

Am închis ochii și am văzut o fată adunând mușchi și cai care îi ascultă nebuniile. A aparut și o vulpe seculară urmărindu mă cu mâinile lipite de piept. 

Am deschis ochii, iar pământul din jurul rădăcinilor a început să se înmoaie. Inima-mi bătea surd. Apa tremura odată cu pulsul meu.

Trupul meu era mitic.

Am închis ochii și era întuneric. Gol, absolut nimic. Asta era. Nimic de văzut. 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

SUS ↑

%d blogeri au apreciat asta: